Muzica in surdina. Biroul plin de carti si de foi care cer a fi atinse, dar se pare ca nimeni nu le aude. Ea sta linistita in pat si citeste. Citeste total altceva, nicidecum ceea ce ar trebui. Usa camerei se deschide cu un oarecare scartait care o enerveaza. Nu-i place sa fie deranjata. Dar era mama, cu intentii bune de data asta. Se aseaza frumos langa ea si o mangaie pe frunte cu acea dragoste de mama pe care nu oricand si-o arata. Ea initial s-ar fi purtat urat pentru ca era ocupata cu altceva, dar mana mamei i-a schimbat total atitudinea si i-a readus zambetul pe buze.- Ce? De ce razi?
- Mai stii cand eram mica si se mai intampla sa ma imbolnavesc? Asa- mi placea ca mereu aveai grija de mine...
- Daaa... cand ai avut indigestie, mai stii? Si trebuia sa mananci supa cu morcovi pasati si nu-ti placea deloc!
- Daa!! si tu imi ziceai “ia o lingurita si zi: vaaai ce bun e!
- Si mereu ziceai asa si te strambai!
- Sau cand faceam parfum din trandafiri si-ti aduceam in sticluta sa te dai cand pleci la serviciu.- M-am si dat de vreo doua ori, ca nu scapam de tine. Bine ca se ducea mirosu repede!...
- Vai tu mama... chiar vorbeam azi la scoala... cand eram intr-a 9-a ii vedeam pe aia de-a 12-a ca pe niste oameni mari, aproape in toata firea. Oare acum aia mici ma vad la fel pe mine? Ca eu ma simt... tot ca un copil...
- Hmm... sa-ti spun ca si eu la 44 de ani ma simt la fel...?
