Avand in vedere ca multi vor sa afle care a fost reactia parintilor mei cand le-am spus de tatuaj, voi scrie aici ca sa nu repet aceeasi chestie de n ori.

Dupa 18 zile de framantari, ganduri negre si tot felu de cosmaruri cum ca m-ar arunca de pe pod sau m-ar pune pe bara de covoare si m-ar bate cu batatoru (nu stiu de unde atata imaginatie in visele mele) , astazi i-am prins band cafeluta si am simtit ca asta e momentul si trebuie sa-mi iau inima in dinti si sa le spun. Asa ca mi-am facut cruce, am zis Doamne Ajuta, am avut grija sa intru in camera cu dreptu si le-am spus ca trebuie sa vorbesc ceva cu ei si am nevoie de atentie. Am avut grija sa precizez ca m-am gandit bine inainte si ca am facut asta pentru ca imi doream cu adevarat, dupa care m-am intors frumusel si am lasat "imaginile sa vorbeasca" (oricum la cati fluturasi aveam in stomac nu stiu daca mai puteam sa scot vreo vorba). Chiar daca timp de 18 zile m-am tot gandit la ce reactie pot avea, am luat toate posibilitatile pe rand si am facut tot felul de scenarii, tzeapa! Niciodata nu m-am gandit ca mama ar putea zice "oaaa ti ai facut tatuaj, ce fain e, si eu vreau!" si ca tata ar rade de mine ca voi fi baba si voi avea fluturi (e LIBELULA, nu e fluture!!!) pe spate. Acum nu pot decat sa fiu fericita ca mi-am luat o piatra de pe inima si ca a fost mai bine decat m-as fi asteptat vreodata. Cu toate ca am avut ceva scandal cu picimea, care s-a suparat foarte tare pe mine ca nu il las niciodata sa-si lipeasca tatuaje de la gume, a fost de-a dreptul revoltat si mi-a spus tot ce ii spun eu cand il prind cu vreun monstru colorat pe mana. In plus, m-a amenintat ca nu ma va mai asculta si mai mult, atunci cand va implini 10 ani isi va face si el un tatuaj adevarat. Recunosc, in cazul asta nu am fost un exemplu prea bun pentru unii...
Revenind la ai mei, mi-am permis sa le povestesc tot (si ce am fost sfatuita sa nu le spun), mama a fost incantata, iar tata, bineinteles, a pus in functiune vocea adevarului:
"in concluzie, data viitoare cand o sa mai faci lucruri ireversibile sa te gandesti in primul rand la consecinte si sa-ti asumi orice responsabilitate; si daca nu ai intrebat pe nimeni inainte sa-l faci, sa nu intrebi nici daca vreodata o sa-ti para rau ca l-ai facut."
Perfect! ;)

...

"The first in best is the complete surround. He wraps you in those arms, whispers how beautiful you are... Second best is the arm around. He's next to you but with one arm around you. Third is he's just next to you on his elbow. But he rests his hand on your stomach and looks at you. Fourth is you snuggling up to him with your head on his chest. Well, he looks away into space. But when the first best happens you feel completely wonderfully...like a woman."
.
.
"Some nights alone he thinks of her. And some nights alone…she thinks of him. Some nights these thoughts occur at the same moment… and they are connected without ever knowing it. But Mirabelle, now feeling the warmth of her first reciprocal love has broken away from him. And as Jeremy offers her more of his heart, Mirabelle offers equal parts of herself in return. One night, sooner than she would have liked, which made it irresistible, they make love for the second time in 14 months. At this point Jeremy surpasses Ray Porter as a lover of Mirabelle, because what he offers her is tender and true."

.

.

"As Ray Porter watched his Mirabelle walk away....he feels a loss.
How is it possible.. - he thinks - to miss a woman whom he kept at a distance so that when she was gone he would not miss her. Only then did he realise how wanting part of her and not all of her had hurt them both and how he cannot justify his actions except that…well… it was life."

31 martie 2010

A inceput cu un La multi ani din tot sufletul si o imbratisare calda. Primul lucru care m-a luat pe neasteptate. Apoi cu dedicatii si un sfert de sticla de vin dat pe gat, multe mesaje si multe telefoane de la 12:00 pana la 01:30 a 2 a zi, pentru care va multumesc din tot sufletul.

Insa de punctul culminant al zilei am avut grija singura, cu toate ca daca nu era Ale care sa faca primul pas, nu cred ca se intampla si pentru asta tin sa-i multumesc ! Totul a pornit de la intrebarea « mi-as face tatuaj ? » si raspunsul « da ! » apoi « ce tatuaj mi-as face » si raspunsul « o libelula ». Pe cat de spontan, pe atat de bine gandit mai apoi.

Pentru ca o data ce mi-a intrat ideea in cap nu as fi putut sa renunt la ea.
Pentru ca dupa ce m-am interesat putin despre semnificatiile libelulei simteam ca locul ei este pe spatele meu. Delicatete, mister, fantezie, simbol al succesului si al fericirii, wild and free spirit :)
Pentru ca aveam nevoie de un astfel de cadou de 20 de ani de care sa-mi amintesc toata viata.
Pentru ca peste 40 de ani cand ma voi uita in oglinda voi spune : hehee.. frumosi ani am trait.
Pentru ca asta m-a facut fericita si prin asta ma simt mai speciala-pentru mine.

Si tot pentru mine s-a mai intamplat ceva dragut, dar de data asta planificat de niste indivizi care-mi sunt foarte dragi, poate cei mai dragi. M-am gandit la multe lucruri care s-ar fi putut intampla azi, dar nu mi-ar fi trecut niciodata prin cap ca voi sta linistita in Panda cu Pinti si cu Seba si va aparea Deea urmata de voi toti, cantandu-mi la multi ani... cu tort, cu lumanari si cu tot tacamu. Sa nu uitam nici cum ati intrat si cum ati iesit din camin, sau ce pacaleli au incasat unii a 2 a zi :-"

Apoi a urmat mult dorita intalnire din Magura, care s-a ridicat la nivelul asteptarilor, ca de obicei, chiar daca a intarziat cateva zile. Si ca sa fie totul complet, am petrecut si ca intre fete, asa cum simtim noi cel mai bine. :)

Daca aveti impresia ca s-a terminat totul, la fel ca si mine, ei bine a mai aparut ceva, total imprevizibil. Cine putea sa fie autorul, daca nu Sebi, care, vorba lu bunica-mea "mi-a trimis o scrisoare tocmai din Irlanda" :))
SIIIIMPATIC!